Dor

 

Atâtea lucruri nu le știu, dar te-au făcut așa cum ești

Și toate cele ce le aflu nu le cunoști când mă privești,

Iar tot ce-am fost cândva odată - două povești neîntâlnite

Cu mii de gânduri neșoptite și amintiri neprihănite

Fac astăzi loc spre noi etape, povești din noi realități 

Și-mi amintesc ce gând răsare din fiecare dintre dăți

În care tu îmi ești obstacol - azi îmbrăcat în ajutor

Și îmbrăcat în întuneric, învălmășit de albul dor

Cu un mănunchi plin de regrete și-o șoaptă-atârnă de cuprins

Din cel de-al nopții farmec vine doar o dorință ce s-a stins.

Un nou Luceafăr printre zei se-arată astăzi muritor

Și la final de zi, e iarăși, curprins de veșnic negrul dor.