Enigmă

 

Ce interesant să știu că-ți ocup un loc în minte!

Unde voi ajunge, însă, n-aș fi crezut înainte.

Te privesc privindu-mi calea, pentru tine-i o-ntrebare.

Îmi spui lucruri fără vorbe și nici nu e de mirare.

Uneori gândești că nu-ți fac lucrurile prea ușoare,

Dar sunt mai interesante, nu asta voiai cu-ardoare?

Poate pentru tine totul se învârte în enigmă 

Curios din fire te-ntrebi "cine poate s-o atingă?"

De te temi să-mi fii aproape, să nu uiți că-ți sunt o taină,

Însă poți să mă porți astăzi ca pe favorita-ți haină.

Regret

 

Cum ar fi fost dacă ți-aș fi scris atunci ce simt?

Ce-am fi fost azi dacă n-aș fi ales să te mint?

Dac-aș fi lăsat loc liber și ți l-aș fi păstrat ție 

Fără loc de îndoială, ne-ar fi fost acum mai bine?

Un concept ce nu există, ai ucis tot ce simțeai 

Spui că mă vrei doar pe mine, dar de ea ți-e dor, ziceai

Ce rost are să mai scriu, când de cuvinte nu-ți pasă,

De ce mă mai obosesc, când știu că nu ești acasă?

De ce încă sunt geloasă?

Eu te vreau, dar mintea nu mă lasă.

Cui îi scriu astăzi, mă-ntreb, ție, lui, mie sau lor?

Cu cât vreau să fug mai tare, strigăte răsună-n cor

Mă întreb ce fac, ce vreau, azi în noapte-i dimineață

Mă pierd iar printre cuvinte și-a ta voce îndrăzneață.

Nu știu unde aparțin și-mi vine să fug departe

Poate dacă nu m-auzi o să fie ca la carte

Am vorbit prea mult și totuși, am spus cu mult prea puține 

Poate uneori prea multe, dar nimic nu-ți aparține.

Oare dacă mă-ntrebai, ce răspuns ți-aș fi șoptit?

Dacă îmi spuneai doar mie, poate chiar m-aș fi gândit. 

Ai un mod atât de sumbru de-a te-apropia de mine

Încât nu știu de mă cauți, nu știu dacă-mi vrei un bine.

Nimic nu e cert și nu e garantat vreodată-n viață.

Am ținut mereu la tine - apus, până dimineață.

De ce nu vorbeai cu mine, de ce nu mi-ai spus ce simți?

Acum te comporți de parcă eu te-aș fi făcut să minți.

Oare-aș fi fost vinovată, m-aș simți îndatorată?

De te-aș fi ales pe tine, aș fi regretat vreodată?

Cum s-ar schimba poezia de mi-ai sta la brațul drept?

Cum s-ar simți bucuria de ți-aș sta astăzi la piept?

Aș mai simți regret?

Dor

 

Atâtea lucruri nu le știu, dar te-au făcut așa cum ești

Și toate cele ce le aflu nu le cunoști când mă privești,

Iar tot ce-am fost cândva odată - două povești neîntâlnite

Cu mii de gânduri neșoptite și amintiri neprihănite

Fac astăzi loc spre noi etape, povești din noi realități 

Și-mi amintesc ce gând răsare din fiecare dintre dăți

În care tu îmi ești obstacol - azi îmbrăcat în ajutor

Și îmbrăcat în întuneric, învălmășit de albul dor

Cu un mănunchi plin de regrete și-o șoaptă-atârnă de cuprins

Din cel de-al nopții farmec vine doar o dorință ce s-a stins.

Un nou Luceafăr printre zei se-arată astăzi muritor

Și la final de zi, e iarăși, curprins de veșnic negrul dor.

Chaos

 

To listen to your sadness would be sweeter than anyone else's

I know I'd never need you, but I find myself still writing verses

I know that you don't like me and my cards have said the same

But you still light up my room while I'm working through the pain.

They still read between my lines, did you think I wouldn't know? 

Tried to overcome this plot, but heard a knock at my door

My world's twisted upside down, nothing that I knew was true

Tried to run away once more, while they kept me next to you

The lights flicker while I'm trying, my young version's telling me

"There's no reason to keep lying, you know they can always see"

How do I escape this madness if they keep telling me "no"

While I lie down in the darkness wondering "what do they know?"

Eleven

 

A few minutes past eleven and a glass of wine

My feelings for you often feel like some sort of crime

Scared of being too "in your face" and of you falling.

Jealousy's not been an issue, but I'd be crying.

Craving you for so long and our deepest conversations

Wish I could explain to you all my hints and my obsessions.

If I could ask for a sign, it might lead to some confessions.

If only I could let you know, we'd have many talking sessions.

A few minutes past eleven and a glass of wine

Think you would expect the evening, but it is daytime.

Caught all my attention and my soul jumps at your texts 

Thought I could leave this behind, curious at what comes next.

All that I need

 

He's been heartbroken, shadow of what they thought he's become

Always so kind, between the tears he feels now that she's gone

Behind the silence, there is another heartbeat he can't hear

He doesn't need to, as he could never get too close or near.

It's been so long and yet never enough to help him heal

He needs some time, he said it was not even a big deal

The voices hear him, but only one has felt all of his pain

A spark can't heal this, but we can stay together through the rain.

We sit in silence, two broken hearts among the rest

Looking for guidance and writing notes, doing our best

You are heartbroken, always so elegantly kind

I say I'm sorry, you always say that you don't mind.

Guilty pleasure

 

Swirling on my toes while we're dancing in a snowglobe

Made me wanna wonder how I'd feel if it was true love.

Cinematic flashbacks in the background of the scene

Everybody looks like you when I walk on the street.

And there are oh, so many things, I would tell you now

And so many you could tell me when you see me down

You'd tell me how pretty I am behind the sunset.

I'd tell you how I want you in all the ways I can't.

So tell me how you feel, not only in my wildest dreams 

Tell me how you'd whisper your love in my ears 

Tell me what I wanna hear, but not chocolate covered words 

If I wake up next to you, I'd have made the best of both worlds.

You make uncertainty so pretty, tell me all these things and more 

Without reading too much into it or feeling insecure. 

Felt like in a teenage movie, made my heart skip up two beats.

One day you'd continue my verse, meanwhile dropping all the hints.

They'd be wondering again who my poems are about

Second guessing all the options and mixed signals with some doubt,

But they'd never find you, I keep you hidden as my treasure.

Directing scenarios has always been my guilty pleasure

And writing innocent poems with a little bit of action.

I love combining fiction with a little bit of truth

Adds a little extra something to enjoying my own youth.