Este a treia oară când scriu acest articol. Site-ul a decis să șteargă ceea ce pot jura că era salvat, așadar va fi ceva mai scurt.
Totul a început într-o noapte, când somnul nu voia să mă cuprindă. Două versuri nu îmi dădeau pace, așa că le-am scris. Astfel a luat naștere prima poezie de după doi ani de pauză. Mi-am amintit de promisiunea față de un profesor drag: să nu renunț în veci la poezie. Am împărtășit scrierea cu ceilalți, am văzut că a plăcut, am continuat. Am decis după foarte multe sugestii să fac un volum. După două cărți de proză, de ce să nu încerc și poezie? Nu mai scrisesem de ani de zile și totuși mi-am schimbat felul de a scrie radical.
Am trăit lucruri pe care nu mi le puteam imagina. Am simțit. Am așezat o parte dintre ele cu riscul de a fi judecată, cu riscul de a nu plăcea. Cu frica despre care am și versificat. ("Mi-e sete de rimă și sete de frică", "Îmi este frică, dor, și-ntr-un final/ Nu pot alege decât a-mi fi bine..." sau "Mi-e frică nu de cea din urmă judecată,/
Ci de a ta.")
Astfel, joi, 24 mai 2018, la ora 12:00, va avea loc lansarea primului meu volum de poezii, intitulat "Cea Iubită", la sala de lectură a bibliotecii Liceului Teoretic "Mihai Eminescu" din Bârlad.
Țin acest volum în mâini și îmi spun: "Această carte sunt eu."



Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu